Municipiul Blaj

Divertisment

Municipiul Blaj este situat în vestul Podișului Târnavelor, în așa-zisul Podiș al Blajului, la confluența Târnavei Mari cu Târnava Mică și la 260 m altitudine. Așezat aproximativ în mijlocul țării, în județul Alba, Blajul se află la o distanță de 364 km de București și 103 km de Cluj-Napoca.

Descoperirile arheologice din zona Dealului Hula confirma existența unei necropole datând din Epoca fierului, aparținând Culturii Ciumbrud (secolele VII-VI î.Hr.).

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1271, localitatea fiind numită ”terra” sau ”villa Herbordi”. Regele Ungariei, Ștefan al V-lea, aproba, într-o diplomă, contractul prin care Teel din Brașov vindea comitelui Chyel din Calnic ”terra seu villa Herbordi vajvodae” (pământul sau satul voievodului Herbord), localitate așezată între cele două Târnave, unde aceste două râuri se unesc. Numele localității provine, de fapt, de la Blasiu, fiul lui Hebord.

În 1313, Blajul este consemnat drept ”Terra Blasii filii Herbordi”, iar în 1346 — sub numele de ”Balazsfalva”. Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg i-a donat domeniul Blajului lui Blasiu Cserey, pentru meritele deosebite în luptele cu turcii. Domeniul a trecut în stăpânirea mai multor feudali, iar, la începutul secolului al XVI-lea, a ajuns în proprietatea familiei Bagdi, care, în 1535, a construit aici un palat, ce a servit drept sediu al reședinței episcopale. În 1617, localitatea a primit dreptul de a ține târguri săptămânale.

La 27 octombrie 1687 s-a încheiat Tratatul de la Blaj, dintre Imperiul Habsburgic și Principatul autonom al Transilvaniei, prin care Imperiul recunoștea privilegiile țării și domnia ereditară a lui Mihail Apafi, iar Transilvania se obliga la plata a 700 000 de florini. Prin declarația din 1688 a Dietei Transilvaniei, Transilvania renunța la suzeranitatea Porții și accepta protecția Austriei.

În 1737, episcopul unit Ioan Inochentie Micu-Clein a mutat reședința Episcopiei Greco-Catolice de la Făgăraș la Blaj, palatul ridicat de familia Bagdi devenind reședință episcopală.

Ioan Inochentie Micu-Clein a devenit, astfel, nu numai un apărător al bisericii sale, ci și un adevărat promotor al luptei politice naționale și al dezvoltării culturale a localității. În cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Blajul era cel mai important centru de cultură și de învățământ românesc din Transilvania. Aici s-au înființat o tipografie, un Seminar, Școala latinească și Școala de obște, transformată ulterior în Școala normală. Un rol deosebit l-a avut înființarea, la Blaj, a unuia dintre principalele centre ale Școlii Ardelene, puternică mișcare iluministă transilvăneană, generată de unirea mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolică, în urma căreia a luat naștere Biserica Română Unită cu Roma.

Reprezentanții Școlii Ardelene, printre care: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Ion Budai Deleanu, Ioan Molnar-Piuariu etc., au adus argumente istorice și filologice pentru susținerea latinității poporului român, contribuind nu numai la emanciparea spirituală și politică a românilor transilvăneni, dar și la a celor de peste munți. Astfel, Blajul s-a aflat, în anul 1848, în centrul evenimentelor revoluționare. La Adunarea Națională de pe Câmpia Libertății (3/15 mai 1848), românii transilvăneni au adoptat programul de revendicări privind drepturile inalienabile ale poporului român și au protestat față de unirea Transilvaniei cu Ungaria.

În perioada 1926-1950, Blajul a fost capitala județului Târnava Mică.

Blajul a fost declarat municipiu la 15 mai 1993.

Printre principalele puncte de interes ale municipiului se află: Palatul episcopal (construit în 1535), în care se află, în prezent, Muzeul de Istorie și Arheologie, Catedrala greco-catolică cu hramul ”Sfânta Treime” (1738-1745), Biserica parohială ”a grecilor” cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1770), ansamblul comemorativ al Adunării de la Blaj, care constă dintr-un obelisc și un grup statuar alcătuit din 32 de personalități istorice și culturale, etc.

Municipiul Blaj număra, la Recensământul populației și al locuințelor din 2011, 20630 de locuitori.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *