Cea mai veche grădină botanică din lume înființată pe lângă o școală secundară, în 1881, se află în municipiul Blaj, în spatele Liceului Tehnologic „Ștefan Manciulea”, doar câteva specii de copaci mai existând însă în prezent din bogata colecție de odinioară.
O comoară de mulți neștiută a Blajului, inclusiv de către unii localnici, Grădina Botanică se află acum într-o stare precară, fiind în atenția autorităților locale, care vor să o reabiliteze, alături de Câmpia Libertății, cu fonduri europene.
Pentru acest lucru, însă, Grădina Botanică ar trebui concesionată administrației locale de către Biserica Greco-Catolică, în proprietatea căreia se află terenul în cauză.
„Suntem în faza în care negociem cu Biserica Greco-Catolică, avem un acord favorabil de principiu, dar încă nu avem semnat contractul de concesionare pe un număr de ani egal cu durata existenței investiției, pentru că așa suntem obligați să o facem”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul Gheorghe Valentin Rotar.
Edilul speră ca în această lună să fie semnat contractul de închiriere sau de concesionare.
Primarul a subliniat că relațiile dintre administrația locală și Biserica Greco-Catolică sunt corecte, aceasta din urmă răspunzând întotdeauna solicitărilor Primăriei atunci când a fost vorba de cetățeni și de Blaj.
„Reabilitarea sau reînființarea Grădinii Botanice este un proiect important pentru administrație, care va fi luat în programe în momentul în care începe acordarea banilor nerambursabili europeni 2014-2020”, a afirmat primarul Rotar.
El a spus că vor exista pe „Axele” care se vor da bani de la Uniunea Europeană resurse financiare pentru asemenea grădini botanice și parcuri.
„Sperăm undeva în 2016-2017 să putem finaliza această lucrare de suflet a Blajului, ținând cont de trecutul Grădinii Botanice, fiind prima care a existat pe lângă o școală sistematică în lume”, a declarat Gheorghe Valentin Rotar.
În viziunea autorităților locale, parcul din spatele Catedralei Catolice și Grădina Botanică vor fi legate de Câmpia Libertății, care și ea, în următorii ani, va fi reabilitată aproape complet. Rotar a precizat că zona Câmpiei Libertății este toată proprietatea statului român, aflându-se în domeniul public al municipiului Blaj.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Blaj, Raluca Damian, subiectul Grădina Botanică este unul important pentru administrația publică locală. Aceasta a menționat că se dorește ca Grădina Botanică să devină o grădină publică, ce ar urma să fie deschisă în timpul zilei.
„De asemenea, accesul ar urma se facă mai degrabă dinspre Câmpia Libertății, pentru că, acum, nu se poate intra decât prin Liceul ‘Ștefan Manciulea'”, a precizat Raluca Damian.
Grădina Botanică a luat ființă în 1881, primul său director fiind profesorul de științe naturale Alexandru Uilăcan. Începuturile ei datează însă din secolul al XVIII-lea, când călugării blăjeni, care erau și profesori, avea aici o grădină întinsă de pomi și legume. În secolul al XIX-lea, după anul 1864, elevii Școlii Normale din Blaj făceau aici practica studiului botanic.
După organizarea sistematică, în vederea studiului și cunoașterii vieții plantelor, de către profesorul Alexandru Uilăcan, colecția Grădinii Botanice a fost îmbogățită de urmașii acestuia, Ambrosiu Chețeanu și savantul Alexandru Borza, care au adus mai multe specii de plante din țara noastră. După primul război mondial, s-a construit și o seră pentru adăpostirea și înmulțirea plantelor de climă mediteraneană.
În trecut, puteau fi văzute aici peste cinci sute de specii, din o sută de familii, plante din diverse colțuri ale pământului, aclimatizate în aer liber și în seră, precum și specii din flora spontană a Podișului Transilvaniei și din Apuseni, plante de stepă și silvostepă, dn lumea foioaselor și coniferelor. Aproape jumătate din suprafață era ocupată de sectorul ornamental și de cel sistematic, restul fiind acoperit de sere, răsadnițe și pădure — diverse terase cu conifere și foioase rare.
Rezervație botanică de nouă hectare, declarată de Consiliul Județean Alba în 1999 arie protejată de interes local și regional, Grădina Botanică mai numără în prezent doar câteva specii de arbori, printre care ginkgo biloba, copacul lalea, salcâm japonez, scoruș, dud, tei, magnolia. În Grădină se mai păstrează și câțiva tuia, arborele vieții, din care unul este aproape uscat.
În 1928, la împlinirea unui deceniu de la actul de la 1 Decembrie 1918, a fost plantat și un stejar, denumit Stejarul Unirii.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.