Un simbol al municipiului Alba Iulia, dar mai ales al unității naționale, Catedrala Reîntregirii Neamului, în care, la 15 octombrie 1922, au fost încoronați ca suverani ai României Mari Regele Ferdinand și Regina Maria, reprezintă o destinație obligatorie pentru orice vizitator care ajunge în Orașul Marii Uniri.
Edificiul monumental al catedralei, simbol al unității neamului, care domină orașul prin înălțimea turlelor sale, de aproape 60 de metri, este amplasat pe latura de apus a Cetății, având o amplă perspectivă spre Platoul Romanilor, locul în care, în urmă cu 96 de ani, 100.000 de români au aprobat cu entuziasm Unirea cu Țara-Mamă.
Construită între 1921-1922, catedrala a fost ridicată cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării Regelui Ferdinand și Reginei Maria, ale căror portrete pot fi admirate la intrarea în lăcașul de cult. De altfel, în urmă cu câțiva ani, în fața ansamblului lăcașului de cult au fost amplasate două busturi de marmură ale ctitorilor Catedralei Reîntregirii Neamului, primii suverani ai României Mari, Ferdinand și Maria.
Planurile de construcție ale ansamblului catedralei de la Alba Iulia au fost concepute de arhitectul Victor Ghe. Ștefănescu și au fost executate sub supravegherea inginerului Tiberiu Eremia. Catedrala nu reprezintă un stil specific al unei epoci istorici anume, ci sinteza mai multor elemente arhitectonice și decorative tradiționale românești. Este inspirată din vechea arhitectură medievală românească și în special de cea brâncovenească, potrivit reprezentanților Arhiepisopiei Ortodoxe de Alba Iulia.
Catedrala este înconjurată de o incintă dreptunghiulară, cu două pavilioane mari în partea de est și două pavilioane în partea de vest, legate între ele prin galerii de acces sprijinite pe coloane și arcade duble, decorate cu frize și ancadramente florale și geometrice. Decorația exterioară a catedralei prezintă un brâu în torsadă și un registru de ocnițe. Sub streașină se remarcă un brâu cu motive florale. Aceleași motive încadrează și ferestrele.
În pridvor, în nișele laterale, sunt expuse plăci de marmură, cu inscripții care amintesc de marile evenimente naționale, culturale și bisericești legate de Alba Iulia. Pe prima scrie că „aici, pe pământul trecătoarei glorii a lui Mihai Viteazul, domn peste Ardeal, s-a împlinit, după trei secole, menirea de a fi împreună a poporului român”. Din cea de-a doua placă cititorul aflăm că „aici, în Bălgradul Transilvaniei, cu trei veacuri în urmă, mitropolitul Simeon Ștefan a tipărit Noul Testament, tălmăcit de ieromonahul Silvestru, venit de dincolo de munți”. Pe a treia placă este inscripționat că „aici, pe pământul stropit cu sângele martirilor suferinței românești, rupți pe roată pentru dreptate, a răsădit, după un secol și jumătate, soarele unității naționale”. Deasupra plăcilor se găsesc patru icoane în mozaic, semnate de pictorul Ion Norocea.
Planul bisericii este de tip bizantin în formă de cruce greacă înscrisă, prezentând analogii cu vechea biserică a lui Mihai Viteazul din 1597 și, de asemenea, cu biserica Curții Domnești din Târgoviște. În naos, patru stâlpi octogonali placați cu marmură de Moneasa susțin, prin pandantivi, cupola centrală, iar în exterior se înalță cele trei turle.
Decorația interioară cuprinde lucrări de artă plastică deosebit de artistic lucrate, mai ales în partea superioară. Pictura murală în frescă, în stil neobizantin, este opera lui Costin Petrescu, autorul picturii de la Ateneul Român, și a ucenicilor săi.
În cupola centrală este pictat Iisus Pantocrator și pe bolta absidei altarului chipul Maicii Domnului și alte scene biblice. De o parte și de alta a iconostasului, sunt așezate icoanele sfinților ierarhi mitropoliții Sava Brancovici și Ilie Iorest, cuvioșilor Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara și a Mucenicului Oprea Nicolae. Deasupra ușii veșmântăriei este zugrăvit autoportretul maestrului Costin Petrescu.
În pronaos sunt zugrăvite portretele lui Mihai Viteazul și a doamnei Stanca.
Iconostasul, sculptat în lemn de stejar, este împodobit cu motive florale, având registrele tradiționale cu scene biblice și icoane realizate de către pictorul Ion Norocea.
Pictura murală executată în frescă este opera pictorului Costin Petrescu și a ucenicilor săi.
Reședința arhiepiscopului de Alba Iulia se află în pavilionul din partea de sud-est, alături de salonul de recepție și sala de ședințe, în pavilionul nord-estic, la parter și etaj aflându-se birourile arhiepiscopiei, muzeul și biblioteca. Cele două pavilioane mici servesc de locuință personalului administrativ.
În urmă cu câțiva ani, complexul arhiepiscopal din Alba Iulia a fost supus unor ample lucrări de renovare, fiind executate lucrări atât la Palatul Arhiepiscopal, cât și la Catedrală. Ca atare, Patriarhul Daniel și membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au oficiat, după finalizarea acestor lucrări, o slujbă de resfințire a Catedralei Reîntregirii.
Tot atunci, vechile clopote turnate din bronz de tun din primul război mondial, în greutate de la 400 de kilograme până la o tonă și jumătate, au fost demontate, fiind expuse în cadrul muzeului Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, și înlocuite cu altele lucrate în Austria.
Noile clopote, din care cel mai mare este o donație a unei familii din Târgu Mureș, au fost executate la un atelier specializat din Innsbruck, Austria.
Începând cu 1922, la Alba Iulia a fost sediul Episcopiei Militare Române, desființată în 1948.
După 275 de ani de la desființarea Mitropoliei Transilvaniei, cu prilejul aniversării a două mii de ani de atestare documentară a municipiului Alba Iulia și a 375 de ani de la Unirea celor trei țări românești de către Mihai Viteazul, la 16 octombrie 1975 a fost reînființată Episcopia de Alba Iulia, ridicată în 1998 la rangul de arhiepiscopie.
Un an mai târziu, în 1976, episcopul Emilian a adresat autorităților o scrisoare prin care își exprima intenția de a organiza treptat la Alba Iulia o bibliotecă de carte veche românească și o reprezentativă colecție muzeală. La operațiunea de colectare a obiectelor din interiorul Episcopiei au participat și specialiști de la muzeul din Alba Iulia și de la Oficiul de Patrimoniu Cultural al județului Alba.
În 2008 a fost înființat Muzeul de Artă Sacră Reîntregirea, în vederea prezentării și valorificării colecției de patrimoniu a Arhiepiscopiei de Alba Iulia.
În 2014, odată cu inițierea unui proiect de creare a unui nou muzeu de icoană și de carte veche, în colaborare cu Consiliul Județean, s-a constatat că această colecție deține 553 de icoane pe lemn, 361 de icoane pe sticlă, două icoane pe hârtie — xilografuri, 11 icoane pe tablă, 32 de cruci, șapte bucăți de frescă, 25 de piese textile — antimise și prapori, 27 de alte obiecte de cult și 2.534 de cărți vechi românești. Acestea provin din parohiile aflate în jurisdicția Arhiepiscopiei de Alba Iulia, din județele Alba și Mureș, a declarat, pentru AGERPRES, muzeograful Bogdan Urdaș.
În prezent, în muzeu, care poate fi vizitat, gratuit, de luni până vineri, între orele 8 și 16, sunt expuse 30 de icoane pe sticlă, realizate de pictori din centrele iconografice de la Maierii Bălgradului, Laz, Lancrăm, Nicula și Șcheii Brașovului, și 20 de icoane pe lemn, realizate de Iacob Zugraful și Simeon Silaghi.
Cea mai veche icoană pe lemn din colecția muzeului Reîntregirea, reprezentând pe Maica Domnului cu Pruncul, este databilă secolul al XVI-lea, fiind pictată într-un atelier transilvănean și a aparținut Parohiei Țălna.
Ca și carte, cea mai mare vechime o au patru file dintr-un exemplar al Tetraevanghelierului slavo-român tipărit de Filip Moldoveanu la Sibiu, între 1551-1553. Muzeul de artă sacră are și o pagină de Facebook.
Catedrala Reîntregirii Neamului este cunoscută și sub denumirile de Catedrala Încoronării și Catedrala Arhiepiscopală.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.