Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice și a Sălii Unirii din Alba Iulia, Palatul Principilor a fost inițial reședință pentru capitulul episcopal, adică locul unde se redactau și se autentificau acte, iar din secolul al XVI -le a devenit reședință a principilor Transilvaniei. Din 1542 și până în 1559 aici a locuit regina Isabella, iar în anii 1599 și 1600, timp de 11 luni palatul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.
Edificiul, unul reprezentativ pentru spațiul transilvan din punct de vedere arhitectonic, regăsindu-se stilurile gotic, renascentist și baroc, a fost construit în secolul al XV-lea, suferind modificări și extinderi în secolele XVI—XVII. Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. A găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.
Palatul Princiar a fost descris în cronicile străine ale vremii ca un edificiu foarte luxos, împodobit cu fresce și scări de marmură. Istoricii spun că palatul nu a ieșit niciodată în evidență prin fațadă, însă în interior avea decorațiuni scumpe, covoare, mobilier, pavimente de mozaic, candelabre de cristal sau vase de faianță. Având o suprafață totală de peste 6.500 de metri pătrați și peste 250 de încăperi grupate în jurul a două curți de formă pătrată, impresionanta clădirea deținea și un teren cu o suprafață de 5,54 de hectare.
Palatul a fost folosit înainte de 1989 de Garnizoana din Alba Iulia ca sediu pentru birouri administrative, dar și ca loc în care erau organizate spectacole și diverse întâlniri. După ce a fost dezafectată cazarma militară imobilul a fost părăsit și a rămas doar sub supravegherea câtorva paznici.
După anul 2000, administrația din Alba Iulia a început o serie de demersuri pentru a primi în administrare spațiile din interiorul Cetății Vauban din municipiu, printre care și Palatul Principilor Transilvaniei. Demersurile s-au concretizat în anul 2008 când palatul a fost transmis, printr-o Hotărâre de Guvern, în administrarea Prefecturii Alba, care l-a atribuit în folosință gratuită pe perioadă nedeterminată Universității „1 Decembrie 1918”. Un an mai târziu, în mai 2009 prin Hotărâre de Guvern, Palatul Princiar a fost transmis din proprietatea publică a statului și din administrarea Ministerului Administrației și Internelor în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia și în administrarea Consiliului Local.
Aflată într-o stare de degradare accentuată, în 2011 construcția era pe punctul de a se prăbuși din cauza infiltrațiilor ce au produs apariția unei ciuperci ce afecta structura.
Având în vedere amploarea lucrărilor de reabilitare a clădirii, estimate la aproape 20 de milioane de euro, autoritățile locale au demarat acțiunile pentru accesare fondurilor prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
În prezent, această capodoperă arhitectonică este inclusă într-un amplu proiect de restaurare, urmând a fi redată circuitului public.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.