Județul Alba: prezentare

Divertisment

Suprafața totală: 6.242 kmp; Numărul orașelor: 11, dintre care 4 municipii: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebeș; Numărul comunelor: 67; Numărul satelor: 656

Județul Alba este situat în centrul României, în podișul Transilvaniei. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș, la Nord, Sibiu la Est, Vâlcea la Sud, Hunedoara la Sud-Vest, Bihor și Arad, la Nord-Vest. 
Suprafața totală a județului reprezintă 2,6% din teritoriul țării, încadrându-se în categoria județelor de mărime mijlocie.

Conform Recensământului Populației din 2011, populația stabilă a județului a Alba este de 342.376 persoane. Populația stabilă a celor mai importante orașe este: municipiul Alba-Iulia, reședință de județ, 63.536 persoane, municipiul Sebeș 27.019 persoane, municipiul Aiud 22.876 persoane, orașul Cugir 21.376, municipiul Blaj 20.630. În mediul urban trăiesc 198.412 persoane, reprezentând 58% din totalul populației stabile.

Din cei 342.376 de locuitori ai județului, 321.960 și-au declarat etnia. Aproximativ 90,7% (291.850 persoane) s-au declarat români, 4,6% (14.849 persoane) maghiari, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 14.292 (4,4%).

Dominat de zone montane, relieful județului este format din patru unități majore: Munții Apuseni (Munții Trascău, Munții Metaliferi, Munții Bihor, Muntele Mare) în Nord-Vest, Carpații Meridionali (Munții Șureanu) în Sud, Podișul Târnavelor în Est și Culoarul Alba Iulia-Turda în partea centrală. Zona Munților Apuseni, cu văile Ampoiului și Arieșului se mai numește și Țara Moților.

Altitudinea minimă atinsă pe teritoriul județului este 205 m, în lunca Șibotului, iar altitudinea maximă este 2.130 m în Vârful lui Pătru.

Lista de rezervații a județului Alba este numeroasă: Parcul Național Apuseni (76.064 ha, din care 21.239 ha pe teritoriul județului Alba); Avenul din Hoanca Urzicarului (monument al naturii de tip speologic, la Roșia Montană), Piatra Corbului (monument al naturii, Roșia Montană), Piatra Despicată (monument al naturii, Roșia Montană), Bulzul Gălzii (tip geologic, Galda de Jos), Cheile Albacului, Cheile Cibului, Cheile Glodului, Cheile Ordâncușei, Calcarele de la Ampoița (tip botanic și geologic, Ampoița), Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului (Tăuți), Calcarele de la Valea Mică, Cascada Vârciorog, Cheile Caprei, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Plaiului, Cheile Pravului, Cheile Siloșului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului (80 ha), Cheile Gălzii, Cheile Gârdișoarei, Cheile Întregalde, Cheile Mănăstirii (150 ha), Cheile Pociovaliștei (25 ha), Cheile Poșăgii, Cheile Râmețului (40 ha), Cheile Runcului (20 ha), Cheile Văii Cetii, Cheile Vălișoarei (tip botanic și geologic), Detunata Goală (tip geologic și botanic, 24 ha), Detunata Flocoasă (tip botanic și geologic), Iezerul Ighiel (tip mixt, 20 ha), Iezerul Șureanul (20 ha), Izbucul Cotețul Dobreștilor (tio geologic), Izbucul Mătișești (monument al naturii de tip mixt), Izbucul Tăuzului (monument al naturii de tip geologic), Laricetul de la Vidolm (tip botanic, 44, 2 ha), Masa Jidovului (monument al naturii), Molhașurile Căpățânei (tip botanic, Bistra), Oul Arșiței (monument al naturii, Tonea), Pădurea Sloboda (20 ha), Poiana cu narcise de la Negrileasa (Bucium), Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Boului (tip geologic, Ampoița), Piatra Grohotișului (Ighiel), Piatra Poienii (Ighiel), Piatra Bulbuci (Feneș), Piatra Cetii (75 ha), Piatra Varului (Meteș), Pârâul Bobii (tip paleontologic, Gârbova de Sus), Peștera Huda lui Papară, Peștera Coiba Mare, Peștera Scărișoara, Peștera Poarta Zmeilor, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Râpa Roșie (tip geologic și botanic, Sebeș), Șesul Craiului — Scărița-Belioara (tip geologic și botanic, 47,7 ha), Stânca Grunzii (monument al naturii, Tău Bistra), Tăul fără fund de la Băgău (Lopadea Nouă), Vânătările Ponorului (Ponor Sălciua).

Ghețarul din rezervația științifică Scărișoara este cel mai mare ghețar subteran din România și al doilea ca mărime din lume, potrivit Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Alba. În Peștera Ghețarul de la Vârtop (Casa de Piatra) s-au găsit urme ale omului de Neanderthal. Izbucul Tăuzului este cel mai adânc pasaj subacvatic explorat de pe teritoriul României cu adâncimea de 85 m, pe valea Gârdei Seci. În plus, în rezervația paleontologică Dealul cu melci se află resturi fosilizate de melci, depozit marin din Cretacic. 

Pe lângă ariile protejate și monumente ale naturii, printre obiectivele turistice se numără: cetăți (Cetatea bastionară de tip Vauban de la Alba Iulia, Câlnic), castele, obiective de interes cultural și istoric (cele mai importante localizate în Alba Iulia, Sebeș, Blaj, Aiud).

Principalele ramuri ale economiei județului sunt dominate de industrie: extractivă — minereuri neferoase, metale rare, metale prețioase (aur, argint, platină), sare, calcar; energetică — hidrocentrale, termocentrale; de utilaje — Cugir, Aiud; chimică — industria clorosodică la Ocna Mureșului; de materiale de construcții — ceramică pentru construcții, prefabricate, var, porțelan, prelucrare a lemnului — plăci aglomerate, mobilă.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.